La prima vedere, titlul poate fi ironic. Ce legatura ar putea sa fie între criza unei tari si viata unei urbe de 20 000 locuitori ? În cel mai bun caz, ne-am astepta la înca un comentariu, mai interesant sau fad decât deja numeroase altele pe aceasta tema.
O revelatie recenta asupra modului de lucru institutionalizat (cf. caietului de sarcini aprobat de Consiliul de Administrare) a unei banci europene arunca o lumina noua crizei despre care se vorbeste atât dar despre care se întelege înca poate putin.
Despre Grecia se stie ca are o datorie prea mare în raport cu posibilitatile sale actuale de rambursare. Pe foarte scurt, în contextul scaderii activitatii economice la nivel national, Grecia are dificultati sa ramburseze în fiecare luna rata aferenta împrumutului pe care îl are. În cazul în care Grecia va ajunge cu adevarat în imposibilitatea de plata, aceasta criza se va adânci si consecintele pot fi nebanuite si dramatice pentru Grecia, zona €, UE si inclusiv România, judetul Alba … Blaj.
Aceasta ar putea fi grila de lectura comuna. Principalul inconvenient este ca ne lasa impresia ca miza se joaca departe iar organizarea comportamentului comunitatii noastre urbane nu poate influenta nicidecum evolutia lucrurilor. Daca va fi un cutremur global, e adevarat ca un consiliu municipal sau un consiliu judetean nu se poate opune. Totusi, deocamdata soarta mai este înca în mâna noastra !
Numele bancii care ne introduce în lumea practicilor de initiati ale sistemului financiar este DEXIA.
Dexia este o banca franco-belgiana cu sediul central la Bruxelles dar prezenta si în Luxemburg si Olanda. Este specializata în împrumuturi acordate colectivitatilor locale : orase, judete.
Acum câteva ore, ziarul LIBERATION din Franta a revelat o lista cu peste 5000 clienti a bancii care au luat “împrumuturi structurale” supra-numite “active toxice”. Amploarea fenomenului da o ilustrare concreta a modului cum s-a intrat în criza, motivele si stadiul actual a fragilitatii la care sunt expusi fiecare dintre locuitorii oraselor respective.
Un “împrumut structural” este un produs financiar foarte sofisticat. E un împrumut pe durata lunga (15-25 ani) cu o dobânda variabila. Dobânda este calculata în fiecare an dupa formule matematice cu foarte multe variabile, fiecare variabila fiind un indicator economic. Or, în timp, rata dobânzii, la început interesanta, a devenit foarte mare si a antrenat cheltuieli suplimentare pentru colectivitatile locale ce s-au finantat astfel.
În concret, pentru a finanta o sala de sport ce a costat (de exemplu) 10 milioane €, o colectivitate a estimat costul final (valoarea împrumutului + dobânda pe 20 ani) la 20 milioane cu o rata lunara de 83 400€. Or, urmare a cresterii MAI MULT DECÂT PREVAZUTA a ratei dobânzii, costul final e, în final de 30 milioane iar rata lunara de 125 000€. Astfel, orice colectivitate locala cu buget strâns poate intra în incapacitate de plata. Daca bugetul unui oras este de 200 000€ din care cheltuie pentru functionarea curenta 100 000€/luna, atunci, e clar ca o crestere brusca a dobânzii aferente unui împrumut face bugetul sa basculeze automat. Soldul devine din pozitiv (+15 600€) în negativ (-25 000€) iar orasul intra într-o spirala infernala caci, ca sa continue sa traiasca, trebuie sa împrumute în fiecare luna 25 000€ pentru care sa plateasca bineînteles dobânda.
Iata o harta interactiva cu localitatile care au suscris în Franta astfel de produse financiare cu valorile împrumutate (montant total des emprunts) + diferenta mai mare care urmeaza sa fie platita fata de estimarea initiala (montant total des surcoûts). Sumele sunt IMENSE. Si aceasta este PRACTICA ÎNTREGULUI SISTEM FINANCIAR atât din Vestul cât si din Estul Europei.
De ce s-a ajuns aici ? E simplu. Ca sa câstigi alegerile, trebuie sa faci lucruri vizibile imediat. Peste 25 ani, primarul, presedintele consiliului judetean, consilierii … sunt în pensie. Ei au facut cariera … colectivitatea plateste !
În cazul în care Europa scapa din criza aceasta, noii saraci vor fi locuitorii din colectivitatile care au cedat sirenelor investitiilor ULTRA-VIZIBILE ÎN IMEDIAT dar ne-echilibrate economic. O modernizare subita a echipamentelor colective fara o modernizare echilibrata a polilor de activitati economice poate fi fatala în timp pentru orasul sau judetul respectiv.
NU ESTE OARE FIRESC ca în fiecare colectivitate locala sa fie prezentate transparent sursele de finantare cu datele esentiale : durata creditelor, rata dobânzilor, modalitatile de rambursare… ? În acest caz, democratia include si angajarea în lupta pentru formarea unui gândiri critice colective. O personalitate cu functie publica actuala NU are cum sa prezinte lucrurile negativ, functia NU îi permite sa traga semnale de alarma ! Regula absurda este astazi : “moare primul care vrea sa inverseze cursul lucrurilor”. De aceea, revine altor forte sociale, asociative sau de opozitie sa faca aceasta munca delicata si de lunga durata.
NU ESTE OARE INADECVAT ca majoritatea stirilor deci tipul comun actual de gândire sa se exprime în termeni ca “s-au investit X milioane” si NU în termeni ca “investitia de X milioane a contribuit la cresterea numarului de angajati si la cresterea PIB-ului local cu X%” ?
